Desenele și schemele la BAC Biologie: ce se cere și cum le faci

La BAC Biologie nu ești evaluat pentru talentul la desen, ci pentru corectitudinea științifică a schemei: elementele esențiale, poziția lor și legendele. Cerințele de tip desen sau schemă nu apar în fiecare subiect, dar când apar, aduc puncte ușoare dacă ai exersat câteva structuri-cheie. Iată ce tipuri de cerințe există și cum le rezolvi.

Ce tipuri de cerințe pot apărea

Desenul și schema apar în subiectele de biologie în câteva forme distincte:

  1. Desenul schematic cerut explicit. „Realizați desenul schematic al... ” urmat de o structură: o celulă, o fază a diviziunii, un neuron, o floare. De obicei se cere și notarea unor elemente pe desen.
  2. Schema unui proces. Succesiunea etapelor reprezentată cu săgeți: drumul aerului prin căile respiratorii, componentele arcului reflex, un lanț trofic, circulația mare și mică.
  3. Figura dată în subiect. Subiectul conține o imagine cu elemente numerotate sau notate cu litere, iar tu trebuie să le identifici sau să precizezi rolul lor.
  4. Schema de rezolvare a unei probleme. La genetică, pătratul lui Punnett sau schema încrucișării nu sunt cerute ca desen, dar sunt cel mai clar mod de a-ți arăta raționamentul.

Ca punctaj, un desen cerut explicit se notează pe elemente, la fel ca restul subiectului: corectitudinea desenului și fiecare legendă cerută au punctajul lor.

Reguli generale pentru un desen de BAC

Structuri pe care merită să le exersezi

Nu ai nevoie să știi să desenezi tot manualul. Câteva structuri apar des în manuale și în exerciții și acoperă majoritatea situațiilor. Pentru fiecare, ai mai jos elementele minime care trebuie să apară.

StructuraElemente obligatoriiVarianta
Celula animalăMembrană celulară, citoplasmă, nucleu (cu nucleol), mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozomB1
Celula vegetalăPerete celular, membrană, vacuolă mare centrală, cloroplaste, nucleu, mitocondriiB1
Fază a mitozei (de exemplu metafaza, 2n = 4)Fus de diviziune, cromozomi bicromatidici aliniați la ecuator, centromer; centrioli la polii celulei animaleB1
FloareaSepale, petale, stamine (filament, anteră), pistil (stigmat, stil, ovar cu ovule)B1
Secțiune prin frunzăEpidermă superioară cu cuticulă, țesut palisadic, țesut lacunar, fascicul conducător (xilem spre fața superioară, floem spre fața inferioară), epidermă inferioară cu stomateB1
NeuronulCorp celular cu nucleu, dendrite, axon, teacă de mielină, butoni terminaliB1 și B2
NefronulCorpuscul renal (glomerul + capsula Bowman), tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, tub colectorB2
Inima (secțiune)Două atrii, două ventricule, sept, valve atrioventriculare, artera aortă, artera pulmonară, venele cave, venele pulmonareB2

Exemplu de cerință: „Realizați desenul schematic al metafazei mitotice pentru o celulă animală cu 2n = 4 cromozomi și notați trei elemente componente.”

Ce desenezi: un contur oval al celulei; la cei doi poli, câte o pereche de centrioli; între ei, fibrele fusului de diviziune; pe planul ecuatorial, patru cromozomi, fiecare format din două cromatide unite la centromer, cu centromerul prins de fibrele fusului. Legende: centrioli, fus de diviziune, cromozom bicromatidic (sau centromer). Titlu: „Metafaza mitotică, 2n = 4”.

Greșeli tipice: desenezi 2 cromozomi în loc de 4 (confuzie cu meioza), desenezi perechi de omologi aliniate față în față (aceasta e metafaza I a meiozei) sau uiți fusul de diviziune.

Pentru etapele diviziunii în detaliu, vezi mitoza pe etape, iar pentru organitele celulei, celula eucariotă: structură și organite.

Schemele de proces și cele cu săgeți

O schemă de proces arată o succesiune, iar săgeata are un sens precis. Trei exemple care cer atenție:

Lanțul trofic

Săgeata merge de la organismul consumat spre cel care îl consumă, adică în sensul transferului de substanță și energie: iarbă → iepure → vulpe. O greșeală frecventă este inversarea săgeților („vulpea mănâncă iepurele”, deci vulpe → iepure). Mai multe despre nivelurile trofice în articolul despre ecosisteme și lanțuri trofice.

Arcul reflex

Cinci componente în ordine fixă: receptor → cale aferentă (senzitivă) → centru nervos → cale eferentă (motorie) → efector. Schema e simplă, dar trebuie să incluzi toate cele cinci elemente și să le denumești corect. Detalii în articolul despre arcul reflex.

Circulația sângelui

Circulația mică: ventricul drept → artera pulmonară → capilarele pulmonare → venele pulmonare → atriul stâng. Circulația mare: ventricul stâng → aortă → capilarele organelor → venele cave → atriul drept. Capcana: arterele pulmonare transportă sânge neoxigenat, iar venele pulmonare sânge oxigenat — direcția față de inimă definește artera și vena, nu conținutul de oxigen.

De reținut pentru BAC

Când figura este dată în subiect

Uneori nu trebuie să desenezi, ci să interpretezi o figură. Elementele sunt notate cu cifre sau litere, iar cerința îți cere să le denumești, să precizezi rolul unuia sau să explici ce s-ar întâmpla dacă ar lipsi.

Strategie: orientează-te întâi după elementele pe care le recunoști sigur. La o secțiune prin frunză, dacă ai identificat stomatele pe fața inferioară, știi automat care e epiderma superioară și unde e țesutul palisadic. La o secțiune prin inimă, peretele mai gros al ventriculului stâng te ajută să deduci partea stângă și cea dreaptă. Pornind de la un punct sigur, elementele vecine se deduc ușor.

Răspunsul îl scrii cu indicativul exact: „1 – peretele celular; 2 – vacuola”. Nu descrie forma elementului, denumește-l.

Cum exersezi desenele

  1. Desenează din memorie, apoi compară. Copiatul după manual nu te pregătește. Desenează pe o foaie albă, apoi verifică în manual ce ai omis sau ai poziționat greșit.
  2. Exersează legendele, nu doar conturul. Un desen fără legende valorează puțin; scrie de fiecare dată cel puțin trei-cinci denumiri.
  3. Leagă desenul de proces. Desenul nefronului e mult mai ușor de ținut minte dacă știi că urina se formează prin filtrare în glomerul, reabsorbție și secreție de-a lungul tubilor.
  4. Repetă la intervale. Refă aceeași structură după câteva zile, apoi după o săptămână. Aceeași logică de repetiție din articolul despre cum înveți biologie eficient funcționează și pentru desene.

Întrebări frecvente

Se dau desene la BAC Biologie în fiecare an?

Nu neapărat. Cerințele de tip desen sau schemă nu apar în fiecare subiect, iar forma lor diferă. Merită totuși să exersezi câteva structuri-cheie, pentru că, atunci când apar, sunt puncte sigure.

Pot folosi culori în desenul de la BAC?

Nu e nevoie și nu aduce puncte. Un desen schematic, cu linii clare și legende corecte, este tot ce se evaluează. Respectă instrucțiunile din sală privind instrumentele de scris.

Ce fac dacă greșesc desenul?

Taie-l cu o linie clară și refă-l alături. Nu încerca să corectezi peste, pentru că un desen greu de citit poate fi punctat mai slab.

Trebuie să desenez pătratul lui Punnett la problemele de genetică?

Nu este obligatoriu, dar este cel mai clar mod de a arăta combinațiile de gameți. Vezi cum îl folosești în ghidul pentru problemele de genetică.

Fixează procesele în BacBiologie

Cele 14 procese biologice din aplicație — mitoza, meioza, arcul reflex, formarea urinei, ciclul cardiac și altele — sunt descompuse în pași ordonați, ca să știi exact ce trebuie să apară în fiecare schemă.

Descarcă gratuit pe App Store