Digestia este transformarea alimentelor în molecule suficient de mici pentru a fi absorbite: glucidele devin monozaharide, proteinele devin aminoacizi, iar lipidele devin acizi grași și glicerol. Începe în cavitatea bucală, continuă în stomac, se încheie în intestinul subțire, unde are loc și cea mai mare parte a absorbției. Mai jos o urmărești segment cu segment, cu enzimele pe care trebuie să le știi pentru BAC Biologie.
Digestia mecanică și digestia chimică
Digestia mecanică fărâmițează alimentele și le amestecă cu sucurile digestive: masticația, deglutiția, mișcările peristaltice ale tubului digestiv. Ea nu schimbă natura chimică a substanțelor, dar mărește suprafața pe care pot acționa enzimele.
Digestia chimică descompune moleculele mari în molecule mici, cu ajutorul enzimelor digestive. Fiecare enzimă acționează asupra unui anumit tip de substrat și în condiții de pH specifice. Aici apare cea mai importantă idee a temei: enzimele sunt specifice, de aceea trebuie să le înveți în perechi „enzimă – substrat – produs”.
Anatomia tubului digestiv și a glandelor anexe (glande salivare, ficat, pancreas) este prezentată în sistemul digestiv și nutriția. Aici urmărim procesul.
Digestia în cavitatea bucală
- Mecanic: dinții taie și macină alimentele, iar limba le amestecă cu saliva și formează bolul alimentar.
- Chimic: saliva conține amilaza salivară (ptialina), care începe descompunerea amidonului preparat termic în maltoză (și dextrine). Saliva conține și mucus, care lubrifiază bolul, și lizozim, cu rol antimicrobian.
Bolul alimentar este apoi înghițit. Deglutiția are un timp bucal, voluntar, și timpii faringian și esofagian, reflecși. Prin esofag, bolul înaintează prin unde peristaltice; în esofag nu se secretă enzime digestive.
Digestia gastrică
În stomac, alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și transformate într-o pastă semifluidă numită chim gastric. Componentele sucului gastric:
- Acidul clorhidric (HCl): creează mediul acid, transformă pepsinogenul inactiv în pepsină activă, distruge multe microorganisme ingerate și denaturează proteinele.
- Pepsina: descompune proteinele în polipeptide (fragmente mai mici); nu le transformă până la aminoacizi.
- Labfermentul (chimozina): la sugar, coagulează proteinele din lapte, ceea ce prelungește timpul de acțiune al enzimelor asupra lor.
- Lipaza gastrică: are acțiune redusă, asupra grăsimilor deja emulsionate (de exemplu din lapte).
- Mucusul: protejează peretele stomacului de acțiunea HCl și a pepsinei.
Amilaza salivară își continuă activitatea doar în interiorul bolului, până când acesta este pătruns de sucul gastric acid, care o inactivează. Chimul trece apoi treptat în duoden, prin pilor.
Digestia în intestinul subțire
Aici digestia se încheie, iar în duoden se varsă trei secreții:
| Secreție | Origine | Componente și acțiune |
|---|---|---|
| Bila | ficat (depozitată în vezica biliară) | nu conține enzime; sărurile biliare emulsionează grăsimile (le fragmentează în picături fine), ușurând acțiunea lipazelor, și favorizează absorbția lipidelor |
| Sucul pancreatic | pancreasul exocrin | amilaza pancreatică (amidon → maltoză), lipaza pancreatică (lipide → acizi grași + glicerol), tripsina și chimotripsina (proteine și polipeptide → peptide mai mici) |
| Sucul intestinal | glandele mucoasei intestinale | dizaharidaze: maltaza (maltoză → glucoză), zaharaza (zaharoză → glucoză + fructoză), lactaza (lactoză → glucoză + galactoză); peptidaze (peptide → aminoacizi); lipaza intestinală |
Tripsina este secretată ca tripsinogen inactiv și este activată în intestin de enterokinază, o enzimă a sucului intestinal. Mecanismul protejează pancreasul de autodigestie, exact cum mucusul protejează stomacul.
Mediul din intestinul subțire este ușor alcalin, deoarece sucul pancreatic și bila conțin bicarbonat, care neutralizează aciditatea chimului.
Absorbția intestinală
Absorbția are loc în principal în intestinul subțire, a cărui suprafață este mărită enorm de pliuri, vilozități intestinale și microvilozități ale celulelor epiteliale. Fiecare vilozitate conține capilare sanguine și un vas limfatic central (chilifer).
- Glucoza, alte monozaharide și aminoacizii trec în capilarele sanguine, apoi prin vena portă ajung la ficat. Aici o parte din glucoză este stocată ca glicogen, ceea ce te duce direct la reglarea glicemiei.
- Acizii grași și glicerolul sunt preluați de celulele intestinale, refac trigliceride și ajung în mare parte în vasul limfatic central (calea limfatică).
- Apa, sărurile minerale și vitaminele se absorb de-a lungul intestinului; vitaminele liposolubile (A, D, E, K) se absorb împreună cu lipidele, de aceea depind și de prezența bilei.
Mecanismele de absorbție sunt atât pasive (difuzie, osmoză), cât și active (cu consum de energie, de exemplu pentru glucoză și aminoacizi).
Intestinul gros
În intestinul gros nu se mai secretă enzime digestive. Aici:
- se absorb cea mai mare parte a apei rămase și unele săruri minerale;
- flora bacteriană produce fermentația resturilor de glucide (inclusiv a unei părți din celuloză) și putrefacția resturilor de proteine;
- bacteriile sintetizează vitamina K și unele vitamine din grupul B;
- se formează materiile fecale, eliminate prin defecație, un act reflex cu centrul în măduva sacrală, controlat voluntar.
Tabel recapitulativ pe nutrienți
| Nutrient | Gură | Stomac | Intestin subțire | Produs final |
|---|---|---|---|---|
| Glucide (amidon) | amilaza salivară | nu e digerat (amilaza din bol până la inactivare) | amilaza pancreatică, maltaza | glucoză |
| Proteine | nu sunt digerate | pepsină | tripsină, chimotripsină, peptidaze | aminoacizi |
| Lipide | nu sunt digerate | lipază gastrică (minor) | bilă (emulsionare), lipază pancreatică și intestinală | acizi grași și glicerol |
- Digestia glucidelor începe în gură, a proteinelor în stomac, iar a lipidelor practic în intestinul subțire.
- Bila nu are enzime: emulsionează grăsimile. Este produsă de ficat, nu de vezica biliară.
- Pepsina transformă proteinele în polipeptide; aminoacizii apar abia în intestinul subțire.
- Produșii finali: glucoză (și alte monozaharide), aminoacizi, acizi grași și glicerol.
- Absorbția are loc în principal în intestinul subțire, prin vilozități; intestinul gros absoarbe mai ales apă.
Itemi rezolvați
Item (grilă): Produșii finali ai digestiei lipidelor sunt: a) aminoacizii; b) acizii grași și glicerolul; c) maltoza; d) polipeptidele.
Rezolvare: b).
Item (adevărat/fals): „Bila conține lipază, care descompune grăsimile.”
Rezolvare: Fals. Corectare: bila conține săruri biliare, care emulsionează grăsimile.
Item (explicație): „Explicați de ce obstrucția canalului prin care bila ajunge în duoden afectează digestia grăsimilor.”
Răspuns: Fără bilă, grăsimile nu mai sunt emulsionate și rămân în picături mari, cu suprafață mică. Lipaza pancreatică acționează mult mai lent asupra lor, iar digestia și absorbția lipidelor (și a vitaminelor liposolubile) scad.
Cea mai des întâlnită greșeală la această temă este atribuirea enzimelor organului greșit, de exemplu „pepsina pancreatică” sau „bila secretată de pancreas”. Lista completă de capcane o găsești în greșelile frecvente la BAC Biologie.
Întrebări frecvente
Unde se termină digestia alimentelor?
Digestia chimică se încheie în intestinul subțire, unde enzimele pancreatice și intestinale transformă nutrienții în molecule simple. În intestinul gros nu se mai secretă enzime, dar bacteriile descompun o parte din resturile nedigerate.
De ce stomacul nu se digeră singur?
Pentru că peretele lui este acoperit de un strat de mucus protector, iar pepsina este secretată în formă inactivă (pepsinogen) și devine activă abia în cavitatea stomacului, sub acțiunea HCl.
Ce rol are pancreasul în digestie?
Pancreasul exocrin produce sucul pancreatic, cel mai complet suc digestiv, cu enzime pentru toate cele trei categorii de nutrienți. Pancreasul endocrin are alt rol: secretă insulina și glucagonul (vezi sistemul endocrin).
Celuloza este digerată la om?
Omul nu are enzime care să descompună celuloza. Ea ajunge în intestinul gros, unde o parte este fermentată de bacterii, iar restul formează fibrele alimentare, care stimulează tranzitul intestinal.
Exersează digestia alimentelor în BacBiologie
Digestia alimentelor e unul dintre cele 14 procese din aplicație, explicat segment cu segment și verificat apoi în mini-jocul de reordonare a etapelor; grilele și flashcard-urile de sistem digestiv îți fixează enzimele și produșii finali.
Descarcă gratuit pe App Store